literature

marea mea

Deviation Actions

muttleydosomething's avatar
Published:
682 Views

Literature Text

   s-au vazut intr-o noapte racoroasa de aprilie...ea era putin agitata,dar la fel de fermecatoare ca atunci cand s-au vazut prima oara...a alergat spre ea ca un copil,nimic nu mai conta pentru el in acele clipe...parca timpul se oprise si cu toate ca mai era lume in jurul lui...doar pe ea o vedea...
   s-a apropiat.vroia sa-i vorbeasca sa-i spuna cat de mult i-a lipsit in tot acest timp...stateau  indragostiti unul in fata celuilat...fara cuvinte...doar priviri...
   incerca sa-i spuna prin cate a trecut de cand nu s-au mai vazut...dar nu reusea sa pronunte nici un cuvant...prea multe se adunasera...nu stia cu ce sa inceapa...cu dezamagirile,cu bucuriile,cu greselile...prea multe  intr-un timp asa scurt...ea nu mai era asa agitata,se calmase...isi trimitea valurile spre el stergand din inima lui fiecare neliniste...parca ii soptea: "nu-ti face griji,o sa fie bine..." de cate ori nu mai auzise aceste cuvinte in ultimul timp...dar acum credea in ele mai mult ca oricand...
cineva il striga:"hai,trebuie sa mergem..."
   se uita la ea...incerca sa-i multumeasca...dar tot ce a putut sa articuleze a fost: "ma voi intoarce"...ii arunca o ultima privire si pleca...
   in lunile ce au urmat s-au vazut des...el uneori era la fel de ingandurat ca in noaptea aceea...uneori era vesel...dar nimeni nu il intelegea mai bine...era ea...libera dar totusi a lui...
   de cand s-au vazut ultima oara s-au intamplat multe in viata lui...a cazut si s-a ridicat de multe ori...bune,rele...datorita ei a inceput sa invete,sa treaca peste multe...astepta optimist fiecare clipa...cu tot ce avea sa-i ofere viata...si intr-o zi banala de iarna...a aparut ea..."marea" lui...zambetul ii revenise pe buze,si totul parea mai usor si mai frumos...se pierdea in bratele ei asa cum se pierdea in valurile marii...si fiecare mangaiere a ei avea darul sa-i alunge teama...
   a inceput sa realizeze ca era ultimul lucru care ii lipsea pentru ca totul sa fie bine...dupa multe lupte interioare isi gasise in sfarsit linistea pe care o cauta de atata vreme...
   dupa o scurta perioada,ea a fost cea care a trebuit sa plece...ramas singur se gandea la ziua in care o va strange iar la pietul lui...uneori un gand ii incoltea in minte...gandul ca ar putea ramane fara ea...inchidea ochii si parca o auzea soptindu-i la ureche..."doar pe tine te vreau"...si zambetul ii revenea...
cand scriu aceste randuri el inca asteapta clipa in care se vor revedea...o asteptare grea dar care merita...
...

pentru "Concurs de Dragobete" by :iconunderratedwatch:
© 2008 - 2024 muttleydosomething
Comments6
Join the community to add your comment. Already a deviant? Log In
awergtergt's avatar
E patrunzator
<3